În Thailanda, culoarea plăcuțelor la mașini nu e deloc o chestiune de design aleatoriu – deși știm că thailandezilor le plac mult intervențiile cromatice.
Primele plăcuțe de înmatriculare au apărut la începutul secolului XX și erau simple: negre, cu cifre albe. Sistemul colorat de azi a apărut odată cu explozia numărului de vehicule și a funcțiunilor cărora le sunt destinate.
Azi, ele indică ce tip de vehicul este și la ce are permisiunea să fie folosit. Sistemul ajută Departamentul Transporturilor Terestre (DLT), dar și publicul să știe rapid dacă mașina e „privată”, „de firmă” sau „taxi”.
Plăcuță albă cu litere negre
Utilizare: Mașini particulare cu până la 7 locuri (sedan, hatchback, SUV etc.)
Istoric: A fost introdusă pentru a înlocui vechile plăcuțe negre ale autoturismelor private.
Rol: Arată clar că mașina este proprietate personală și nu face taximetrie (chiar dacă șoferul pare că asta a făcut toată viața).
Plăcuță albă cu litere verzi
Utilizare: Transport privat și vehicule ușoare de marfă (sub 3 tone).
Istoric: A înlocuit vechiul sistem cu plăcuță neagră și litere albe pentru aceste vehicule.
Rol: Deosebește mașinile „de cărat lucruri” de cele „de plimbat oameni”.
Plăcuță galbenă cu litere negre
Utilizare: Transport public – taxiuri, songthaew-uri, microbuze de pasageri, tuk-tuk-uri.
Istoric: Adoptată pentru ca vehiculele de transport public să fie ușor de recunoscut și controlat.
Rol: Semnalizează că mașina are voie să transporte pasageri contra cost și funcționează conform legii.
Plăcuță albastră cu litere albe (închiriere privată)
Utilizare: Vehicule de închiriat cu până la 7 locuri (taxiuri private, limuzine).
Istoric: Creată pentru a diferenția taxiurile clasice de serviciile premium sau speciale.
Rol: Identifică vehiculele licențiate pentru turiști, VIP-uri și pentru ocazii mai pretențioase.
Plăcuță roșie cu litere albe
Utilizare: Sunt plăcuțe temporare pentru mașini nou-nouțe, până la înmatricularea definitivă.
Istoric: Introduse ca măsură de control pe durata procesului birocratic.
Rol: Permite circulația legală doar temporar, cu restricții de timp și traseu (nu, nu poți face traseul până la Chiang Mai cu ea J).
Plăcuță neagră cu litere albe (sistem vechi)
Utilizare: Vehicule ușoare de marfă private (sub 3 tone).
Istoric: Standardul vechi pentru autoutilitară, cu benă, adică jumătate auto, jumătate camionetă, înainte de apariția plăcuțelor alb-verzi.
Rol: Același ca la plăcuța albă cu verde, dar păstrat pe mașinile mai vechi — un fel de „vintage legal”.
Plăcuță verde cu litere albe
Utilizare: Vehicule private de pasageri cu peste 7 locuri (van-uri, microbuze private).
Istoric: Creată pentru a separa transportul privat de cel comercial.
Rol: Indică transport privat pentru familie, firmă sau școală — nu e autobuz public, chiar dacă pare.
Plăcuță albastră cu litere albe (guvern)
Utilizare: Vehicule aparținând statului.
Istoric: Culoare tradițională pentru mașinile oficiale.
Rol: Marchează clar vehiculele instituțiilor guvernamentale (și asta explică de ce nimeni nu le claxonează).
Și cele mai scumpe dintre toate…
Plăcuțele grafice vândute la licitație
Utilizare: Mașini private (aceeași categorie ca plăcuța albă cu litere negre, dar cu design special).
Istoric: Introduse de DLT pentru a strânge fonduri pentru proiecte de siguranță rutieră.
Cum se obțin: Exclusiv prin licitații oficiale; designul include simboluri culturale thailandeze, repere celebre sau modele colorate.
Rol: Permite personalizarea plăcuței și, în același timp, sprijinirea programelor publice.
Fun fact: Unele plăcuțe s-au vândut cu milioane de baht, mai ales cele cu numere considerate norocoase, precum 8888 sau 9999.
Foto: govinsider.asia / pixabay.com / unsplash.com / @NanApicha / #HelloThailand