Știați că Thailanda nu a fost nicicând colonizată? Deși țările vecine erau deja stăpânite de imperii… Meritul a fost al unui conducător providențial al regatului, Regele Chulalongkorn, care a păstrat independența țării prin inteligență și abilitate diplomatică. Iar printre multe reforme interne implementate de aceasta se numără abolirea sclaviei.
Când ne gândim la Thailanda, ne vin în minte temple aurite, călugări în robe portocalii, piețe plutitoare și zâmbete calde. Mai puțini știu însă că, asemenea multor alte societăți asiatice, și vechiul Siam a cunoscut sclavia – aproape o treime din populație în anii 1860, potrivit estimărilor unor istorici.
Aceasta era însă diferită de imaginea pe care o asociem, de obicei, cu plantațiile din America. În Siam, cei mai mulți sclavi ajungeau în această condiție din cauza datoriilor, erau prizonieri de război sau se nășteau în familii aflate deja în această stare. În perioadele de foamete, unele familii își vindeau chiar și copiii, sperând că astfel le vor oferi o șansă la supraviețuire.
Mulți dintre acești oameni trăiau în gospodăriile stăpânilor, lucrau în agricultură sau în activități casnice și, în anumite situații, își puteau răscumpăra libertatea. Viața lor nu era comparabilă cu cea a sclavilor din sistemul colonial occidental, dar rămânea o viață lipsită de libertate și de dreptul de a-și decide propriul destin.
Schimbarea a venit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu reformele Regelui Chulalongkorn (Rama al V-lea). Era fiul Regelui Mongut – la rândul lui un monarh vizionar, personaj pe care îl știm din filmul „Anna and The King”; a fost educat în spiritul unei largi deschideri către cultura și politica europeană a secolului. Într-o perioadă în care marile puteri europene colonizau aproape întreaga regiune, regele a înțeles că modernizarea statului era esențială pentru păstrarea independenței Siamului.
În locul unei aboliri bruște, a ales o strategie graduală, întinsă pe mai bine de trei decenii. În 1874 au fost adoptate primele reforme, prin care copiii născuți din părinți sclavi urmau să devină liberi la maturitate. Au urmat noi măsuri care au limitat treptat drepturile de proprietate asupra sclavilor, până când, în 1905, Legea pentru Abolirea Sclaviei a pus capăt definitiv acestui sistem.
Alegerea sa este cu atât mai remarcabilă cu cât s-a desfășurat în aceeași epocă în care, peste Ocean, Statele Unite traversau Războiul Civil, conflict în care sclavia a fost problema centrală și care a provocat peste 600.000 de victime. Mai mulți istorici arată că regele Chulalongkorn a studiat cu atenție experiența americană și a considerat-o un avertisment asupra costului uriaș pe care îl poate avea o schimbare impusă prin confruntare.
Astfel, două națiuni s-au confruntat, în același secol, cu aceeași dilemă morală, dar au ales căi diferite. Siamul a urmat drumul reformelor graduale, reușind să elibereze o mare parte a populației fără un război civil și, în același timp, să își păstreze independența într-o regiune dominată de puterile coloniale.
Astăzi, recunoștința față de acest moment istoric poate fi văzută chiar și pe bancnota thailandeză de 100 baht, unde este reprezentat regele Rama al V-lea în timpul reformelor sale. Pentru thailandezi, el nu este doar un monarh al trecutului, ci simbolul unei modernizări realizate cu înțelepciune, răbdare și viziune. (În imaginea de mai jos, Regele Chulalongkorn în vizită la Țarul Nicolae al II-lea.)
Poate tocmai de aceea, atunci când vizităm astăzi Bangkokul, Marele Palat sau vechile capitale Ayutthaya și Sukhothai, să privim dincolo de frumusețea templelor. În spatele arhitecturii spectaculoase se află o istorie complexă, făcută din războaie, reforme, suferință și schimbări curajoase. Cunoașterea acestor povești ne ajută să înțelegem mai bine Thailanda de astăzi – o țară care și-a păstrat independența și care a ales să se transforme din interior, fără a trece prin experiența colonizării.
Sursa fotografiilor: Wikimedia Commons, colecții istorice în domeniul public. / www.dmc.tv / วิภารัตน์ – pin.it/3sfCAo4 / Bain News Service commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2513408
Fotografii din arhive online; autorul nu a putut fi identificat. Dacă dețineți drepturile asupra imaginilor, vă rugăm să ne contactați pentru actualizarea creditelor, pentru atribuirea corespunzătoare sau, la cerere, pentru retragere.